Mai întâi a dat câte o ploaie noaptea și dormeam astfel de la 18 la 6 mult mai bine. Somnul pe ploaie într-un cort face cât o săptămână la mare(vara!).
Apoi temperatura a început sa rămână sub 10° și ziua. Dacă te miști nu se simte, iar eu mă mișc prin natură cu peste 20 de kilometri pe zi.
Azi plouă încet și rar toată ziua. Telefonul îmi zice că-s maxim 3°. O zi perfectă pentru a mă înfige într-o pensiune caldă cu wi fi.
Pe vârfuri de deal începe sa se prindă zăpadă, am trecut prin niște furtuni și peisajul este din ce în ce mai interesant pentru că nu admir prea des natura in condițiile astea.
Euforia drumului rămâne, și, ciudat, se accentuează. Trecerea prin vreme mă îngrijorează puțin dar apoi îs super-happy pentru că sunt bine, gata în fiecare dimineață, și-s curios, și abia aștept să pun rucsacul în spate.
Fac 2 selfie-uri să verific cum stau: uh, în una din pozele astea arăt ca un haiduc hăituit.
Mai am 10-11 zile până la capăt și în ultimele zile mi-am propus sa profit că V. T. trece pe lângă prieteni.
Dar până atunci in 3 zile trec pe lângă vârful Cracu Lung la 1244m. E o porțiune de drum unde 2 zile este posibil să nu existe nici o gazdă caldă.
Închei cu câteva pietre prețioase de pe traseu.
Între Zamolxe și Culianu 
Lasă un răspuns