Între Zamolxe și Culianu

Aveam și mai am tot felul de idei despre cum o sa fie drumul dar oricâtă experiență am strâns cu anii nu mă așteptam să dau de un maestru așa sever.

Drumul, despre Drum zic că-i sever. Ehe, cine făcea paradă cu renunțarea la confort? Ia de aici, ia de du, Gogule!

Dădui de greu, maare scofală ! Faci pași mai mici, ești mai atent, și dă-i înainte!

Dăduși iar de greu? E, ia analizează chestia asta care o numești „greu” și vezi că poate e altfel. Poate o numești antrenament, prețul mic pentru un câștig mai mare sau vezi cum îți reformulezi.

Dacă-ți curge sânge din nas și te miști ca eroul dur spre finalul filmului atunci chiar dăduși de greu. Cheamă un taxi, zi-i sa te ducă la gară și mâine ești în patul tău cu 2-3 femei agitând-se să te oblojească.

Dar până seman cu ăla din „Hard to kill IV” Ma ocup de mici dureri junghiuri umflaturi.

Am, trebuie sa mă laud cu asta, cea mai tare selecție de prieteni pe care un om o poate asambla în 60 de ani.

Așa că pentru durerile de mai sus primesc sfaturi de la cei mai bine aleși specialiști:# Un medic care s-a împușcat în picior(specializat în cai…) ,## un asistent maseur, psiholog, specialist în etnoiatrie(leacuri băbești) și ###marele expert în efortul extrem care obține rezultate fizice excepționale făcând exact pe dos ceea ce spun specialiștii în domeniu.

Mă dor picioarele, voiați să întreb un ortoped?? Ăsta tratează cazuri tipice de oameni normali când eu sunt într-o situație atipică. (Și fac eforturi sa nu fiu normal…)

Încă nu există un medic care sa fi făcut Via Transilvanica. Drumul e atât de nou, efortul întins pe mai multe săptămâni este asa de… altceva încât nu știu decât 2-3 persoane (plus ăia trei de mai sus) care știu să vorbească coerent și pot să-mi dea sfaturi.

Apropos: iată ce zice o somitate în materie de mers pe jos: https://drive.google.com/file/d/1WL0dZW_IxoYwWkIOxQuwIJrAdFllQQxc/view?usp=drivesdk

Rezumând, azi a fost vorba despre dureri. Vreo 4 ore am șchiopătat apoi m-am luat cu alte gânduri și am uitat de durerea aia.

E ceva ciudat aici, mă dor (uneori zile la rând) răni care le-am avut acum 8-9 ani, uneori doar se încintă (mă arde) câte o veche cicatrice.

Mă doare un tendon pe care l-oi fi rănit cândva dar nu îmi amintesc când.

Sunt in permanentă negociere cu trupul meu și noaptea e o mare ședință de stretching plăcută punctată cu slabe erecții și fără vise.

Am un film pe YouTube despre cum stau de vorbă cu propriul trup. E o prostiuță emisă pt că vorbesc frecvent singur.

Nu, costă mai puțin…