Oamenii sunt fundamental-buni sau egocentrați-răi? Există Dumnezeu? Suntem indivizi sau comunități? Particulă sau undă? Suntem parte sau stăpâni ai naturii?
Astea sunt exemple de întrebări care manipulează din enunț: Ești forțat să răspunzi cu albă sau neagră. Întrebarea stabilește un context care nu poate fi decât dual și întrebarea te bagă într-un lagăr forțat doar acceptând-o.
Mintea este croită astfel încât să nu lucreze prea mult pe modulul conștient; sunt și avantaje evidente aici dar sunt mari dezavantaje: Te minți, îți lenevești creierul și favorizezi înlemnirea celor din jur.
Iată unul care răspunde la întrebarea din titlu alegând drumul cel greu al minții. Nu vă aruncați să vedeți filmul, este lung și netitrat. Îl pun aici doar pentru cei care aleg drumul cel greu. Și este doar ca exemplu de metodă.
Nu este neapărat vorba ”cred – nu cred în dumnezeu” Este problemă dincolo de cuvinte ”Există sau nu credința în mine?” Și mai departe: este o problemă de cât de atent cât de autentic ești când vorbești despre tine. Care este metoda ta care te duce către autocunoaștere?
Sentimente senzații, impulsuri? Astea sunt pentru momentele de criză când nu e timp pentru reflexie.
Și sunt decizii pe care le iei zilnic de foarte multe ori pe zi unde folosești o anumită imagine a ta (prestabilităă!) este aceeași bătălie cu sinele și cu mintea care încearcă să tragă chiulul de la munca conștientă de fiecare dată când spui ceva despre tine.
Este o decizie pe care trebuie să o rostești public; Undeva în tine decizia este luată, credința este plantată, ești. Și e timpul doar să recunoști adevărul tău. Dup’aia peste câțiva ani regândește totul d-a cappo plecând de la incomoda przumție ”Nu știu, pot să fiu absolut orice …”
Adevărul tău nu îl simți. Îl afli de la cei apropriați și îl afli studiindu-ți deciziile ca pe ale unui străin. Credințele și valorile unui adult sunt osificate de obicei și sunt în incoștient. Funcționăm pe program automat.
Din când în când ia-ți timp să actualizezi programul. ”Online automat update” există dar doare. Cred că doar asta voiam să spun și să afirm admirația pentru filozoful care face show de a ajuns să fie ascultat de 2,7 milioane de oameni.
Când îl declaraseră ”Cel mai înțelept om” Socrate a răspuns ofensator: Sunteți idioți, adevărul este că nu știu nimic. Nice zicea ”caracterul unui om se cunoaște după cât adevăr poate să suporte”
Trăim și suntem contradictorii, putem introduce și accepta și (în programul după care funcționăm) ORICE.
Lasă un răspuns