Între Zamolxe și Culianu

Societatea Românească există.  Este o ţesătură complexă de elemente care îşi sunt una alteia cauză şi efect. Arătând deficienţe, arătând răul din lumea acesta care ne trăieşte, discutăm aiurea caci reliefăm doar unul sau altul altele dintre firele, iţele ţesăturii în care ne este inevitabil prins punctul de vedere.  Vorbele se aşază ca margelele una după alta nu pot oglindi complexitatea unei ţesături multidimensionale. Încerc să tai nodul în loc să îl analizez.

Pornesc de la premisa că privilegiile unora sunt sursa abuzurilor şi a nedreptăţii. Şi toate acestea se nasc din ierarhii.  Sursa răului din societatea aceasta si altele este ierarhia. Nu vă duc de nas, nu vreau să candidez, reformulez teza politică în aşa fel în cât să îmi tăiaţi rădăcinile dacă aveţi cu ce (argumente) : susţin ca organizarea ierarhică este cea care produce privilegii şi inerent abuzuri.

Sunt mai mult decât radical. Ierarhia a apărut odată cu Moise. Dacă asta (organizarea socială producătoare de şefi şefuţi) nu-mi convine, ar trebui să vă fiu mai util decât el (Moise!) (Eu! Pfu! ) şi abia după aceea putem să îl inchidem ca pe o etapă istorică necesara dar inactuală. Dar eu nu mă duc după alte table de legi nici dacă mă sponsorizaţi! (unii dintre prietenii mei …  dar asta e altă temă) Io susţin doar că ierarhia trebuie schimbată cu alt proces decizional. Ce cum cât cine mai judece şi generaţiile viitoare. Eu arunc în arenă un leu (ierarhia) cine vrea să salveze omenirea să coboare să îl îmblânzească.

Mă trezesc participând în discuţii politice (viaţă de navetist deh!) dar eu nu sunt expus la televizor deci constat că oamenii discută subiecte inoculate; este irelevant daca puie-monta sau bâşti-băse. Aceste subiecte sunt doar discuţii care dezbină. Problema noastră a tuturor este că decid pe banii strânşi de la noi nişte şefuţi (de nimeni fu**ţi) nişte fameni. Pune-i la zid cu neveste cu tot şi va fi mai rău! După cum ştim.

Aaşadaar, eu încep să acţionez gândesc altfel (nu-s primu!) Gândesc că sunt sclav atâta timp cât există politicieni conducători lideri directori primari manageri şefi preşedinţi prefecţi judecători ziceţi-le cum vreţi dar observ că existenţa lor este datorită incapacităţii mele de a imagina o societate organizată fără ierarhie. (Anarhiaaaa!)

Îi bag în mă-sa şi-mi croiesc viaţa fără să aştept nimic de la ei (măcar nu mă vor mai dezamăgi). Următorul pas ar fi să încetez să îi mai sponsorizez şi eh aici dădui de Dracu. Dracu pe care Îl simt ca pe o lipsă: Lipsa banilor. Umblu ca Golum scindat şi zăbăuc dupa “my precious” că în lipsa banilor nu e viaţă pe care s-o croieşti singur. Nici om nu prea mă mai simt.

Stie cineva de unde vine vorba că “banu e ochiul Dracului” ? Mie îmi evocă ochiul lui Sauron răul suprem care te are în puterea lui cât timp foloseşti banul (inelul, mă rog). (şi mă pretindeam neexpus la tevizor…)

M-am reîntălnit cu femeia asta din poză. Singurul om despre care pot să spun că nu sponsorizează corupţii.  “Luaţi voi cartea asta mi-au dat-o nişte pocăiţi, eu nu ştiu să citesc şi e păcat să aprind focu cu ea” Nu mai are cal, e mai cocoşată, chircită de are un metru înălţime. Amintirea ei mă lasă perplex; conform logicii mele din textul ăsta baba este un model către o societate în care corupţii dispar caci nu-s hrăniţi. Halal ! Un câine, două vaci, o gaină şi grădina cât o garsonieră la B-uri.

Halal ! Ce imagine am despre mine! Mă cred atât de deştept încât îmi expun ideile în public (p blog…) am vre-o 47 de cititori dar uite, când elucubrez când fac lăbăreală gargară intelectuală pe tema justiţiei sociale mă întâlnesc cu (un om care este)soluţia în carne şi (mai mult)oase şi nu vreau să văd. Nu pricep, nu accept, doare!

Nu cerceta aceste legi că în lumina adevărului s-ar putea să afli că nu exişti.

Ok, rămăsesem la bani?