Între Zamolxe și Culianu

Cine n-aare ibovnicăă

Ala nu e om,

Ori a-mbătrânit,

Nu e cu lumea la rândî,

Ori s-a șoimănit.

Muzica la porțile creierului deschide barierele judecății pentru a pătrunde textul. Atunci când ascult muzică cu text românesc mă simt expus unor descântece magice. Cuvântul este un descântec magic dacă îl întâmpini cu mintea deschisă.

Evitând să trăiesc în derizoriu mintea mea se scaldă, se confundă cu clipa prezentă iar asta este mult mai departe și mai periculos decât o minte deschisă. Mi-e frică deci de cuvintele la care sunt supus fără posibilitatea de a le judeca rumega.

Cine n-aare ibovnicăă

Ala nu e om,

Ori n-are dușmani,

Dacă n-are să și-i facă,

(,) Că nu costă bani.

Subiectul cântecului pe care îl numim peiorativ manea este luat din frustrările cele mai frecvente statistic:  Iubirea, banii, dușmanii, trădarea, bătrânețea. Contextul este de asemenea tratat fără să contrarieze reactiile celor din mijlocul turmei (ăștia sunt cei mai frecvenți statistic!)

Dacă audiența, cantitatea ascultătorilor este prima (și probabil unica) țintă, primul si singurul scop al celui care emite mesaju (cântărețu)     atunci textul este din punctul de vedere al complexității adus la un factor comun (adică cât mai jos posibil)

Ala nu e om,

”geaba a trăit,

Ori n-are cu ce,

Ori s-a șoimănit.

O manipulare ordinară care coboară ascultătorul la nivelul intelectual al unui om care nu se poate sustrage pasiunilor joase (animalice)

Limbajul îl consider manipulativ prin aparența opțiunii (folosirea cuvântului ”ori”) și presupozițiile de sub-text. De exemplu Ibovnica (cu accent pe ultimul i) presupune minciuna omniprezentă sau curvia unanim acceptată.

Încercarea de manipulare este ordinară jalnică și abjectă pentru că îți strecoară (îți picură cucută în ureche (Hamlet…)) elemente ale sistemului de valori: ”să fii cu lumea la rând”, ”să ai dușmani”

Textul te pedepsește te blastămă dacă îți trece prin cap că vrei să fii altfel ”ala nu e om, a trăit degeaba, e defect (n-are cu ce)

Incercând să devin,             exersez topirea zidurilor între mine și restu; Expus manelei doar zidurile alea mă pot salva de la înnec (în vălăul în troaca din care mănâncă porcu). Calea de mijloc îmi impune să public acest text.