M-am intors dupa luna de meditatie in munti in doar 2 saptamani ramas fara subiecte din motive de ceata. M-am intors la fix sa primesc un telefon ….dar asta e alt subiect. Iata niste concluzii putin ciudate care-mi simplifica foarte multe din paginile anterioare.
* O problema la care te gandesti suficient de mult dispare. Uita telefonu in dormitor si du-te la baie gandind la problema. Eh, deja e mai bine nu? … Daca nu, atunci e mai adanc si mai greu: Care este gandul pe care il ocolesti?
Problemele tale se află sub un strat impenetrabil de gheaţă pt. că mintea ta nu se poate privi in oglinda. Gheaţa este mai subţire şi poţi să vezi prin ea acolo unde de deranjază (ceva cineva) atunci opreşte-te (da, atunci când vrei să bei sângele cuiva opreşte-te) că-ci acolo poţi să vezi ce-ţi ascunde propria minte. Oricine de la primu ministru la propriul copil (părinte) oricine te deranjază (enerveaza supără), opreşte-te şi studiază ceea ce simţi. Opreşte-te că acolo in acel moment frustrarea ta ascunde un maare adevăr despre tine o lecţie atât de importantă încât poate fi asemănată cu o renaştere (completez altădată)
* Trecutul nu contine greseli; vii torul nu exista (deocamdata) daca as avea mintea si hormonii de atunci as face la fel. Mai mult si mai aspru: daca as fi procedat altfel nu am cum sa aflu ce alte schimbari as fi adus; si in mod sigur nu as fi gandit fraza asta.
* Daca auziti pe cineva ca il cauta pe Dumnezeu nu-l bagati in seama; Blogeru’ cu pricina isi cauta beleaua si nu e capabil sa vada ce cauta de fapt. Mai rau si chiar comic: daca i s-ar varsa nirvana peste el ar fi deranjat usor de chiar zgomotul propriei existente.
* Nu exista echilibru in miscarea a unui biped; aceasta (miscarea (evolutia)) este manevrarea unui per-ma-nent dezechilibru. Daca nu alerg catre o zona de confort (echilibru de kk visat) sunt pe un drum la fel ca oricare altu. He, he, dar drumul asta este decis de mine si nu de pozitia de dezechilibru (in care eram)
Lasă un răspuns