In 1882 Friedrich Nietzsche zicea că Dumnezeu a murit, noi oamenii suntem pataţi cu sângele său, si doar ca să fim demni de această crimă nu avem decât sa devenind Zei. Pentru ca … Aşa grăit-a Zarathustra.
Undeva este o parabola a unui nebun care il caută pe Dumnezeu acuzând si recunoscând deicidul. Incercând să reinvie un tip de poezie Provencală post şamanică din sec 13, Nietzsche a făcut valuri, dar când teoriile i-au fost confiscate de nazişti care remorcaseră lumea de atunci, Nietzsche a devenit Nice (estabilisment) deşi o parte din opera lui era scrisă de sor-sa iar el a sfârşit ţaka.
Următorii au privit religia la rece si au pus-o in raftul cu afecte sociale fara să se ia la trântă cu Dumnezeu. Freud, Jung, şi colegu de şcoala al lui Hitler, Wittgenstein sunt titularii teoriilor de bază dar cei cu adevarat influenţi au fost Thomas Mann Si H Hesse. Cei care au găsit vaza spartă s-au ocupat de cioburi. Inteligenţa evreiască zice că la Auschwitz a murit dumnezeu.
Erau oameni care priveau evoluţia omenirii foarte ştiinţific; Dacă dumnezeu era conţinutul vasului ei au studiat cioburile foooarte atenţi să nu îl supere pe Papă. Eu mă asteptam sa gasesc: 1 inel pentru levitaţie (cu care poţi merge pe apă), una baghetă pentru vindecat şi una buc. formulă secretă cu care poti lăsa gravidă orice femeie de la distanţă. Eliade a cercetat si el (in stilul propriu) scena deicidului doar doar s-o găsi măăcar vre-un artefact dar s-a facut om de stiinţă. Culianu parea sa fie mai norocos dar l-au mătrăşit. Forţa credinţei este reală si recunoscută dar sursa (sursa!) Zeul, ia-l de unde nu-i! E o parere personala că lăudata năuceala (originalitate) a lui Cioran vine tot de pe ăste subiecte.
Naşpa! Mă trezii astfel intr-o vineri fără scop si fara rost; Zeul pe care il căutam incepea să semne cu mogulii de picolea’. Încercând sa ajung din urmă vedetele cu al caror nume îmi decorez blogu (Freud, Jung si restu) nu mă mai ocup de cioburi si remarc ca (virgulă) conştiinţa Zeului este prezentă fragmentat in toata omenirea contemporană: vindecări miraculoase, un nou val de şamanism, mulţi lideri, Jdemii de guru (io lipseam!), de parcă miliarde de boabe de muştar (de-ăl pomenit in biblie) s-ar fi împrăştiat in lume.
Nuu mai leviteaza nima in ziua de azi. Templele unor zei care erau atotpotenţi sunt locuri unde plangem rostul nostru pierdut:
Înalţarea omului la dreapta Lui.
Şi dacă nu asta ne mână de la spate, dacă înălţarea catre zeitate nu este rostul nostru, Dacă nimic nu e dincolo de materia amuşinată de simţuri … (pauză, vomit, mi-e rău) … Sunt răspunsuri care anulează, ucid pe cel care pune întrebarea. Voi privi în acest abis.
Oare? Vreodată?
Unde ramasesem? Nice zice că Dumnezeu a murit dar ce este cert (ificat de deces!) este că Nice a murit. Aha! Sunt un Looser genial; nu exista (IMHO) decat pahare pline (mai mult sau mai putin, dar niciodata goale) Asadar daca Şefu nu mai e atunci avem:
Scaunul Sau gol, plus miliarde care cred că El există, plus libertate frate! Nici nu mai este nevoie sa gandesc ce e de facut; Scopul meu urmator mi se arata clar de parca as fi condus catre .. (de catre cine? Cine e acolo? Hei!)
Între Zamolxe și Culianu 
Lasă un răspuns